MaiMultVerde şi Alburnus Maior consideră inacceptabile modificările propuse la Legea minelor de senatorii Toni Greblă şi Ion Ruşeţ
Comunicat de presă
BucureÅŸti, 5 septembrie 2011
În prezent, în Camera DeputaÅ£ilor se află în dezbatere o propunere legislativă de modificare ÅŸi completare a Legii Minelor nr. 85/2003. Propunerea legislativă Pl-x. 549/2009, iniÅ£iată de senatorii Toni Greblă (PSD) ÅŸi Ion RuÅŸeÅ£ (PDL), a fost adoptată de Senatul României, în acest moment fiind analizată în Comisia pentru industrii ÅŸi servicii din cadrul Camerei DeputaÅ£ilor.
AsociaÅ£iile MaiMultVerde ÅŸi Alburnus Maior consideră că propunerea legislativă Pl-x. 549/2009 conÅ£ine o serie de prevederi care încalcă grav drepturile fundamentale ale cetăţenilor României ÅŸi cer membrilor Comisiei pentru industrii ÅŸi servicii să ia în considerare argumentele de neconstituÅ£ionalitate a propunerii legislative prezentate de cele două organizaÅ£ii într-o scrisoare oficială, să analizeze obiectiv propunerea Pl-x 549/2009 ÅŸi să organizeze o dezbatere publică înainte de votul final asupra ei.
Legea minelor 85/2003 este legea generală care reglementează desfăşurarea activităţilor miniere în România. De la adoptarea acesteia în anul 2003, au existat mai multe iniÅ£iative de modificare ÅŸi completare a legii, cea mai recentă aparÅ£inând senatorilor Toni Greblă (PSD) ÅŸi Ion RuÅŸeÅ£ (PDL), din anul 2009. Propunerea legislativă Pl-x 549/2009, prin articolele propuse, conÅ£ine o serie de prevederi care, în opinia celor două organizaÅ£ii, încalcă grav dreptul la proprietate privată, ConstituÅ£ia, tratate ÅŸi convenÅ£ii internaÅ£ionale ratificate de România, precum ÅŸi norme elementare de tehnică legislativă.
Conform Art. 102 orice investitor privat care obÅ£ine o licenţă de exploatare are dreptul să exproprieze de bună voie proprietăţile vizate. ”Expropriator este statul român, prin titularii licenÅ£elor de exploatare, operatori economici”, continuă propunerea legislativă, iar „plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate în temeiul prevederilor art. 105 alin. 1 se face de titularul de licenţă direct titularilor drepturilor reale, în numerar sau prin consemnarea sumelor într-un cont bancar la dispoziÅ£ia acestora.”
Conform legislaÅ£iei româneÅŸti, expropriator nu poate fi titularul de licenţă în numele statului român, ci doar statul român direct, el fiind astfel responsabil ÅŸi de plata despăgubirilor. Introducerea prevederii conform căreia titularul licenÅ£ei realizează exproprierea ÅŸi plăteÅŸte despăgubirile demonstrează încă o dată că în intenÅ£ia iniÅ£iatorilor acestei modificări legislative se urmăreÅŸte substituirea autorităţilor statului român cu companii private care pot deÅ£ine la un moment dat licenÅ£e de exploatare în România, investindu-le pe acestea din urmă, în mod abuziv ÅŸi discriminatoriu, cu atribute de exercitare a unor puteri statale.
Proiectul de lege prevede scoaterea abuzivă ÅŸi discreÅ£ionară a terenurilor necesare desfăşurării activităţilor miniere din circuitul forestier ÅŸi agricol, încalcând atât prevederile art. 136 din ConstituÅ£ie, referitoare la proprietatea publică, cât ÅŸi dispoziÅ£iile art. 35 ÅŸi 36 din Codul Silvic, lege cu valoare superioară. Prin prevederile art. 11, alin. (3) ÅŸi (5), proiectele de minerit primesc statut special ÅŸi pot proceda la distrugerea unor monumente istorice clasificate fără a mai fi nevoie de descărcare de sarcină arheologică ÅŸi/sau de avizul Ministerului Culturii în acest sens. Prin prevederea propusă se încalcă grav regimul juridic de protecÅ£ie a patrimoniului arheologic pe care România s-a angajat să îl asigure prin ratificarea Conventiei europene pentru protecÅ£ia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992 (L150/1997). Mai mult, contrar spiritului legislaÅ£iei de protecÅ£ie a patrimoniului, prin care monumentele ar trebui protejate în întregul lor, prevederile propuse ar permite mutilarea monumentelor ÅŸi a siturilor arheologice prin descărcarea de sarcină arheologică „pe fragmente” a unor terenuri necesare exploatărilor miniere, prin derogare de la OrdonanÅ£a Guvernului nr. 43/2000.
Art. 431 prevede o derogare de la Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcÅ£ie astfel încât avizele obÅ£inute în baza unui certificat de urbanism expirat sau invalid să rămână valabile. Derogarea sfidează definiÅ£ia de bază ÅŸi rolul conferit certificatului de urbanism de legislaÅ£ia privind amenajarea teritoriului ÅŸi urbanismul, precum ÅŸi cea privind autorizarea lucrărilor de construcÅ£ii.
Într-o scrisoare adresată membrilor Comisiei pentru industrii ÅŸi servicii, MaiMultVerde ÅŸi Alburnus Maior cer luarea în considerare a argumentelor de neconstituÅ£ionalitate ale prevederilor propunerii legislative Pl-x 549/2009 prezentate de cele două organizaÅ£ii, discutarea obiectivă a acesteia ÅŸi organizarea unei dezbateri publice pe tema propunerii legislative.
De asemenea, Alburnus Maior a iniÅ£iat o campanie de contracarare a acestei legi ce reprezintă un pericol pentru toate zonele în care există concesiuni miniere, indiferent de tipul de resurse din subsol. Pe site-ul www.rosiamontana.net poate fi semnată o petiÅ£ie adresată deputaÅ£ilor prin care aceÅŸtia sunt încurajaÅ£i să voteze împotriva propunerii legislative ÅŸi să îÅŸi prezinte public poziÅ£ia faţă de aceasta. Până în prezent, petiÅ£ia a fost semnată de aproape 16.000 de persoane.
„Legea este eminamente destinată unui singur beneficiar, compania care propune proiectul de minerit de la RoÅŸia Montană ÅŸi care, întâmpinând dificultăţi majore în procesul de autorizare a proiectului ÅŸi având o mare parte dintre avizele ÅŸi acordurile deja obÅ£inute anulate de instanÅ£ele competente ca urmare a litigiilor promovate de ONG-uri, doreÅŸte pe viitor să eludeze dispoziÅ£iile legale. Promovarea unei asemenea legi iese însă din sfera legalului ÅŸi intră în cea a ilicitului”, a declarat Prof. Dr. Marius Liviu Harosa care a realizat o analiză juridică a modificărilor propuse legii minelor.
„În noua formă, legea anulează autoritatea instituÅ£iilor statului, a reprezentanÅ£ilor aleÅŸi prin vot, învestind entităţi private, conduse exclusiv de interese de afaceri, cu o autoritate discreÅ£ionară ÅŸi nelegitimă. Din clipa în care o instituÅ£ie de drept privat va fi în măsură să anuleze unilateral dreptul de proprietate al unui cetăţean român, drept real principal, conform Codului Civil, putem vorbi despre începutul sfârÅŸitului democraÅ£iei în România”, a declarat Doru Mitrana, director executiv AsociaÅ£ia MaiMultVerde.
Informaţii suplimentare:
Anamaria Bogdan, Director comunicare Asociaţia MaiMultVerde,
tel. 0755224816, email anamaria.bogdan@maimultverde.ro
Mai multe informaţii pot fi găsite la www.rosiamontana.org sau la adresa alburnusmaior@ngo.ro
BucureÅŸti, 5 septembrie 2011
În prezent, în Camera DeputaÅ£ilor se află în dezbatere o propunere legislativă de modificare ÅŸi completare a Legii Minelor nr. 85/2003. Propunerea legislativă Pl-x. 549/2009, iniÅ£iată de senatorii Toni Greblă (PSD) ÅŸi Ion RuÅŸeÅ£ (PDL), a fost adoptată de Senatul României, în acest moment fiind analizată în Comisia pentru industrii ÅŸi servicii din cadrul Camerei DeputaÅ£ilor.
AsociaÅ£iile MaiMultVerde ÅŸi Alburnus Maior consideră că propunerea legislativă Pl-x. 549/2009 conÅ£ine o serie de prevederi care încalcă grav drepturile fundamentale ale cetăţenilor României ÅŸi cer membrilor Comisiei pentru industrii ÅŸi servicii să ia în considerare argumentele de neconstituÅ£ionalitate a propunerii legislative prezentate de cele două organizaÅ£ii într-o scrisoare oficială, să analizeze obiectiv propunerea Pl-x 549/2009 ÅŸi să organizeze o dezbatere publică înainte de votul final asupra ei.
Legea minelor 85/2003 este legea generală care reglementează desfăşurarea activităţilor miniere în România. De la adoptarea acesteia în anul 2003, au existat mai multe iniÅ£iative de modificare ÅŸi completare a legii, cea mai recentă aparÅ£inând senatorilor Toni Greblă (PSD) ÅŸi Ion RuÅŸeÅ£ (PDL), din anul 2009. Propunerea legislativă Pl-x 549/2009, prin articolele propuse, conÅ£ine o serie de prevederi care, în opinia celor două organizaÅ£ii, încalcă grav dreptul la proprietate privată, ConstituÅ£ia, tratate ÅŸi convenÅ£ii internaÅ£ionale ratificate de România, precum ÅŸi norme elementare de tehnică legislativă.
Conform Art. 102 orice investitor privat care obÅ£ine o licenţă de exploatare are dreptul să exproprieze de bună voie proprietăţile vizate. ”Expropriator este statul român, prin titularii licenÅ£elor de exploatare, operatori economici”, continuă propunerea legislativă, iar „plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate în temeiul prevederilor art. 105 alin. 1 se face de titularul de licenţă direct titularilor drepturilor reale, în numerar sau prin consemnarea sumelor într-un cont bancar la dispoziÅ£ia acestora.”
Conform legislaÅ£iei româneÅŸti, expropriator nu poate fi titularul de licenţă în numele statului român, ci doar statul român direct, el fiind astfel responsabil ÅŸi de plata despăgubirilor. Introducerea prevederii conform căreia titularul licenÅ£ei realizează exproprierea ÅŸi plăteÅŸte despăgubirile demonstrează încă o dată că în intenÅ£ia iniÅ£iatorilor acestei modificări legislative se urmăreÅŸte substituirea autorităţilor statului român cu companii private care pot deÅ£ine la un moment dat licenÅ£e de exploatare în România, investindu-le pe acestea din urmă, în mod abuziv ÅŸi discriminatoriu, cu atribute de exercitare a unor puteri statale.
Proiectul de lege prevede scoaterea abuzivă ÅŸi discreÅ£ionară a terenurilor necesare desfăşurării activităţilor miniere din circuitul forestier ÅŸi agricol, încalcând atât prevederile art. 136 din ConstituÅ£ie, referitoare la proprietatea publică, cât ÅŸi dispoziÅ£iile art. 35 ÅŸi 36 din Codul Silvic, lege cu valoare superioară. Prin prevederile art. 11, alin. (3) ÅŸi (5), proiectele de minerit primesc statut special ÅŸi pot proceda la distrugerea unor monumente istorice clasificate fără a mai fi nevoie de descărcare de sarcină arheologică ÅŸi/sau de avizul Ministerului Culturii în acest sens. Prin prevederea propusă se încalcă grav regimul juridic de protecÅ£ie a patrimoniului arheologic pe care România s-a angajat să îl asigure prin ratificarea Conventiei europene pentru protecÅ£ia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992 (L150/1997). Mai mult, contrar spiritului legislaÅ£iei de protecÅ£ie a patrimoniului, prin care monumentele ar trebui protejate în întregul lor, prevederile propuse ar permite mutilarea monumentelor ÅŸi a siturilor arheologice prin descărcarea de sarcină arheologică „pe fragmente” a unor terenuri necesare exploatărilor miniere, prin derogare de la OrdonanÅ£a Guvernului nr. 43/2000.
Art. 431 prevede o derogare de la Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcÅ£ie astfel încât avizele obÅ£inute în baza unui certificat de urbanism expirat sau invalid să rămână valabile. Derogarea sfidează definiÅ£ia de bază ÅŸi rolul conferit certificatului de urbanism de legislaÅ£ia privind amenajarea teritoriului ÅŸi urbanismul, precum ÅŸi cea privind autorizarea lucrărilor de construcÅ£ii.
Într-o scrisoare adresată membrilor Comisiei pentru industrii ÅŸi servicii, MaiMultVerde ÅŸi Alburnus Maior cer luarea în considerare a argumentelor de neconstituÅ£ionalitate ale prevederilor propunerii legislative Pl-x 549/2009 prezentate de cele două organizaÅ£ii, discutarea obiectivă a acesteia ÅŸi organizarea unei dezbateri publice pe tema propunerii legislative.
De asemenea, Alburnus Maior a iniÅ£iat o campanie de contracarare a acestei legi ce reprezintă un pericol pentru toate zonele în care există concesiuni miniere, indiferent de tipul de resurse din subsol. Pe site-ul www.rosiamontana.net poate fi semnată o petiÅ£ie adresată deputaÅ£ilor prin care aceÅŸtia sunt încurajaÅ£i să voteze împotriva propunerii legislative ÅŸi să îÅŸi prezinte public poziÅ£ia faţă de aceasta. Până în prezent, petiÅ£ia a fost semnată de aproape 16.000 de persoane.
„Legea este eminamente destinată unui singur beneficiar, compania care propune proiectul de minerit de la RoÅŸia Montană ÅŸi care, întâmpinând dificultăţi majore în procesul de autorizare a proiectului ÅŸi având o mare parte dintre avizele ÅŸi acordurile deja obÅ£inute anulate de instanÅ£ele competente ca urmare a litigiilor promovate de ONG-uri, doreÅŸte pe viitor să eludeze dispoziÅ£iile legale. Promovarea unei asemenea legi iese însă din sfera legalului ÅŸi intră în cea a ilicitului”, a declarat Prof. Dr. Marius Liviu Harosa care a realizat o analiză juridică a modificărilor propuse legii minelor.
„În noua formă, legea anulează autoritatea instituÅ£iilor statului, a reprezentanÅ£ilor aleÅŸi prin vot, învestind entităţi private, conduse exclusiv de interese de afaceri, cu o autoritate discreÅ£ionară ÅŸi nelegitimă. Din clipa în care o instituÅ£ie de drept privat va fi în măsură să anuleze unilateral dreptul de proprietate al unui cetăţean român, drept real principal, conform Codului Civil, putem vorbi despre începutul sfârÅŸitului democraÅ£iei în România”, a declarat Doru Mitrana, director executiv AsociaÅ£ia MaiMultVerde.
Informaţii suplimentare:
Anamaria Bogdan, Director comunicare Asociaţia MaiMultVerde,
tel. 0755224816, email anamaria.bogdan@maimultverde.ro
Mai multe informaţii pot fi găsite la www.rosiamontana.org sau la adresa alburnusmaior@ngo.ro
